• Prima pagina
•  
• Modulele LEGIS
•  
• Functionare
•  
• Clientii nostri
•  
• Testeaza gratuit
•  
• Contact

Coruptia in legislatia internationala

1. Introducere

            Evolutia societatilor contemporane releva faptul ca, in profida consolidarii democratiei si a statului de drept, a cresterii rolului justitiei si administratiei in actiunea de prevenire si combatere a criminalitatii, continua sa se reproduca diverse fapte de coruptie, frauda si inselaciune care atenteaza la ordinea sociala si normativa si care implica ingrijorarea  indivizilor si institutiilor sociale.
Desi nu este un fenomen nou aparut, preocuparea majoritatii statelor fata de fenomenul coruptiei s-a intensificat sensibil in ultima perioada, mai ales in conditiile internationalizarii acestui fenomen si aparitiei unor noi forme de criminalitate, care sunt asociate si cu faptele de coruptie, ceea ce s-a reflectat si in adoptarea unor politici si mecanisme institutionale la nivelul Consiliului Europei si nu numai.
Dupa cum am spus, coruptia se regaseste in tarile intregii lumi.
Majoritatea oamenilor, si nu numai cei din lumea occidentala, sunt de acord ca aceasta este o practica absconsa (in cazul in care nu se afla in randurile celor, care profita de pe urma acesteia).
Coruptia este "terminator-ul" societatii, sapand la radacina concurentei si interesului public.
Deplorabil este insa faptul ca, in tarile in curs de dezvoltare, sufera cel mai mult, aceia care, datorita portofelului aproape gol, nu pot sa intoarca deciziile in favoarea lor.

2. Coruptia in tarile in curs de dezvoltare

Gunnar Myrdal, marele profesor de  stiinte sociale, a subliniat doua efecte deplorabile ale coruptiei in lumea in dezvoltare:

• Comportamentul corupt paveaza drumul pentru regimuri totalitariste! Mecanismul este simplu: prin expunerea clasei corupte, si prin dorinta de a-i pedepsi pe acestia, noii justitiari se acopera cu mantia legitimitatii. Mai grav este insa ca aceasta sarada umbreste problema importanta, si anume faptul ca populatia respinge coruptia pentru ca sufera din cauza ei!
• "Folclorul coruptiei" il reprezinta legendele despre cat de corupti sau cat de coruptibili sunt de exemplu functionarii publici. Acesta are ca urmari resemnarea si fatalismul in randul oamenilor "mici", intarind convingerea ca fenomenul coruptiei este ceva normal.

In amalgamul de saracie, ruine ale unor tranzitii nereusite si guvernari proaste, principiul interedpendentei circulare enuntat de Myrdal, prefigureaza efectele dezastruoase.
Realitatea in multe tari in dezvoltare se prezinta in felul urmator: institutii publice nedezvoltate, cateva elite ale casei superioare si diferente enorme intre venituri - odata cu acestea venind si posibilitatile de a exercita sau manifesta autoritate.
Obisnuinta populatiei de a se confrunta cu coruptia duce la distrugerea oricarui sentiment de corectitudine.
Relatiile intre oameni ajung sa fie determinate de predispozitia de a corupe si de a fi corupt, iar practica coruptiei prevaleaza intereselor comunitatii.
Dezavantajati sunt cei saraci sau cinstiti, care din diferite motive nu pot sau nu vor sa intre in joc.
Astfel ei vor fi tot timpul cu un pas in urma fata de cei care-si permit sa influenteze deciziile in favoarea lor.
Cel mai des intalnit caz este acela in care drepturile conferite tuturor prin constitutie si lege sunt conditionate de mite.
Ceilalti in schimb nu sunt supusi acestui tratament incorect, ajungandu-se in anumite cazuri pana la scutirea de taxe si impozite.
Se ajunge la drepturi care din punct de vedere al clasei sociale n-ar trebui acordate si cu siguranta n-ar fi necesare.

3. Mecanisme institutionale si programe anticoruptie ale Consiliului Europei

            Tinand cont de amenintarea adusa sistemului de valori al Consiliului Europei si increderii cetatenilor in democratia legii, GMC (Grupul Multidisciplinar impotriva Coruptiei) a elaborat un set de 20 de Principii Directoare anticoruptie care sunt incluse in Rezolutia (97)24 a Consiliului Europei.
Conform obiectivelor retinute de acest document programatic, eforturile trebuie axate pe urmatoarele domenii: prevenirea efectiva a fenomenului, coordonarea la nivel national si international a incriminarii faptelor de coruptie, independenta si autonomia autoritatilor anticoruptie, modalitati adecvate de confiscare si de impiedicare a spalarii produselor infractiunilor de coruptie, limitarea imunitatii in ceea ce priveste infractiunile de coruptie, specializarea persoanelor si institutiilor care au rol in lupta impotriva coruptiei, transparenta proceselor decizionale si functionale din administratia publica, adoptarea de coduri de conduita, liberul acces al presei la informatiile referitoare la coruptie, cercetarea fenomenului coruptiei si dezvoltarea cooperarii internationale in acest domeniu.
Ca o continuare a activitatii GMC, la data de 5 mai 1998, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 98(7) prin care a autorizat formarea Grupului de state impotriva coruptiei – GRECO.
Prin aceasta rezolutie, atat statele membre ale Consiliului Europei cat si cele nemembre au fost invitate sa participle la semnarea acordului privind crearea GRECO.
GRECO a fost fondat efectiv la 1 mai 1999, prin Rezolutia 99(5), care a fost adoptata de 17 state, printre care si Romania, participarea tarii noastre fiind ulterior aprobata prin O.G. nr. 46/1999.
In prezent, GRECO are un numar  de 39 de membri.
Acest organism a fost conceput ca un mecanism flexibil, menit sa monitorizeze, printr-un proces de evaluare reciproca, observarea Principiilor Directoare in lupta impotriva coruptiei, precum si a imstrumentelor legale internationale adoptate cu scopul aducerii la indeplinire a acestor principii (Conventia penala impotriva coruptiei, Conventia civila impotriva coruptiei si Recomandarea R (2000)10 privind codurile de conduita ale functionnarilor).
Scopul GRECO, asa cum rezulta din statutul sau ratificat, este sa imbunatateasca capacitatea tarilor membre de lupta impotriva coruptiei.
Procedurile de evaluare sunt descrise in amanunt in art. 10 – 16 din Statutul GRECO si Titlul II al Regulilor sale de procedura.
In scopul realizarii evaluarii sunt numite echipe de experti, pe baza listelor  de experti propuse de statele membre GRECO.
Prima runda de evaluare s-a desfasurat intre 1 ianuarie 2000 si 31 decembrie 2002, iar  a doua runda de evaluare intre 2003 – 2005.
Pentru fiecare runda de evaluare s-a adoptat un chestionar care constituie practic cadrul procedurii de evaluare.
Rapoartele GRECO contin recomandari fata de statele membre pentru a-si imbunatati legislatia interna si practicile de combatere a coruptiei.
GRECO contin recomandari fata de statele membre pentru a-si imbunatati legislatia interna si practicile de combatere a coruptiei.
GRECO invita statul-membru in cauza sa raporteze masurile luate pentru indeplinirea acestor recomandari.
Avand in vedere fenomenul ingrijorator reprezentat de coruptie si de criminalitatea organizata, care pot afecta procesul democratic in tarile din centrul si SE Europei aflate in tranzitie, in iunie 1996 a fost lansata prima faza a programului OCTOPUS, sub egida Comisiei Europene si a Consiliului Europei.
Intre 1996 si 1998 au fost analizate probleme referitoare la coruptie si masuri anticoruptie intreprinse de guverne in cadrul a 16 state aflate in tranzitie, printre care si Romania.
OCTOPUS II a fost lansat in februarie 1999 si a durat pana in decembrie 2000, bazandu-se pe aceste recomandari.
Obiectivul acestui program a fost acela de a intari capacitatea de control al coruptiei si criminalitatii organizate in Europa, politicile si cooperarea la nivel national si international in acest domeniu.
Zece din cele 17 state implicate in acest program fiind la momentul respectiv state candidate la statutul de membru al UE, programul a contribuit si la adoptarea acquis-ului comunitar relevant.
Dintre temele abordate amintim raspunderea penala a persoanei juridice, intensificarea mijloacelor de investigare, masuri impotriva criminalitatii economice si financiare, protectia victimelor si martorilor.
Activitatile din 2002 au constituit o continuare a programelor anterioare, tarile vizate fiind Armenia, Azerbaijdjan, Georgia, Rusia si Ucraina.
In 2003, in cadrul programului OCTOPUS, intre 5-7 noiembrie 2003 s-a desfasurat un focus pe teme privind serviciile specializate anticoruptie.
Un alt program de combatere a coruptiei, denumit PACO, a fost lansat in decembrie 1999, scopul fiind completarea unor activitati ale Consiliului Europei, cum ar fi proiectele de cooperare tehnica sau mecanismele de monitorizare (GRECO pentru coruptie si MONEYVAL pentru spalarea banilor).
Obiectivul PACO este de a imbunatati capacitatile de lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate in sud-estul Europei, in conformitate cu standardele europene.
In cadrul acestui program au fost lansate o serie de programe regionale printre care PACO Proceeds, PACO Networking, PACO Albania si PACO SIMS.
In ianuarie 2005 a fost lansat proiectul PACO Moldova avand rolul de a sprijini implementarea strategiei anticoruptie a Moldovei (proiect finantat de Comisia Europeana, Consiliul Europei si Elvetia).

4. Forumul global de lupta impotriva coruptiei

Primul Forum Global de lupta impotriva corupţtei a fost lansat de Statele Unite si a avut loc între  24 şi 26 februarie 1999 la Washington.
Invitati din 90 de tari au incercat sa examineze cauzele coruptiei si practicile de prevenire si de lupta impotriva ei.
Cu acest prilej au fost elaborate  principii directoare de lupta impotriva coruptiei si de salvgardare a integritatii, cu referire speciala la domeniile justitiei si sigurantei.
Al doilea Forum Global a fost gazduit de guvernul olandez la Haga in perioada 28-31 mai 2001.
Scopul acestei conferinte a fost, conform declaratiei finale prevenirea si combaterea coruptiei si promovarea integritatii in guvern si in societate pe fondul extinderii acestui fenomen.
Implicarea societatii civile, a sectorului privat si a mass-media a fost considerata o necesitate.
Al treilea Forum Global de lupta impotriva coruptiei a fost tinut la Seul, intre 28 şi 31 mai 2003 impreuna cu a XI-a Conferinta Internationala Anticoruptie.
România a fost un participant activ la această conferinţă, asigurând, de altfel, impreuna cu SUA, si prezidiul primei mese rotunde.
Avand in vedere si experienta primelor doua foruri, prin aceasta manifestare s-a incercat sa se stabileasca noi mijloace de combatere a coruptiei si, de asemenea, solutii practice.
Declaratia finala a inclus o prezentare a problemelor curente cat si un plan de actiune cuprinzand principii generale si masuri la nivel national si international.
Al patrulea Forum Global de lupta impotriva coruptiei a avut loc in perioada 7-10 iunie 2005, in Brazilia, la Brasil.
Conferinta a pus accentul pe importanta semnarii si implementarii Conventiei ONU impotriva coruptiei, pe necesitatea continuei imbunatatiri si intensificari a unor mecanisme suplimentare privitoare la conventiile internationale in vigoare privind coruptia si de asemenea a incurajat guvernele participante sa promoveze cooperarea privind extradarea, asistenta legala reciproca si recuperarea si returnarea bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni.
Al cincilea Forum Global a avut loc in perioada 2-5 aprilie 2007, la Johannesburg, Africa de Sud.
Temele discutate in cadrul acestei conferinte au fost urmatoarele:

• consolidarea actiunilor in vederea implementarii masurilor anticoruptie;
• aplicarea legii: măsuri operationale, practice si efective si legislatie in vederea combaterii coruptiei, a criminalităţii organizate, in special spalarea banilor; masuri preventive: un sistem national integrat.

                        5. Instrumente juridice internationale si regionale

            Data fiind importanta coruptiei, mai ales a efectelor pe care aceasta le poate produce la nivelul unui stat, regional sau global, lupta impotriva acestui fenomen s-a concretizat in mai multe instrumente internationale, elaborate sub egida Organizatirei Natiunilor Unite sau a unor organizatii internationale si regionale, care sa constituie un cadru larg de cooperare internationala si, nu in ultimul rand, dovada preocuparii deosebite a comunitatii internationale pentru combaterea acestui fenomen greu de stavilit.
Adunarea generala a O.N.U. a elaborate, in acest domeniu, Conventia privind combaterea criminalitatii organizate transnationale si conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei.
Principalele instrumente multilaterale regionale vizand prevenirea si combaterea coruptiei, comunicate Secretariatului general al Natiunilor Unite, sunt Conventia inter-americana contra coruptiei, Conventia referitoare la lupta impotriva coruptiei implicand functionari ai comunitatilor europene sau functionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, Conventia asupra luptei impotriva coruptiei agentilor publici straini in tranzactii comerciale internationale, Conventia penala asupra coruptiei, Conventia civila asupra coruptiei, Conventia asupra prevenirii si luptei impotriva coruptiei, care se adauga celor elaborate sub egida O.N.U.

5.1. Conventia Natiunilor Unite privind combaterea criminalitatii organizate transnationale

Conventia Natiunilor Unite privind combaterea criminalitatii organizate transnationale, adoptata de Adunarea Generala la 15 noiembrie 2000 si intrata in vigoare la 29 septembrie 2003, vizand principalele domenii ale criminalitatii organizate, include si cateva prevederi referitoare la fenomenul coruptiei.
Astfel, conventia se refera la:

• incriminarea actelor de coruptie a oficialilor publici: adoptarea masurilor necesare pentru a se stabili daca participarea sau complicitatea la o infractiune este inclusa in categoria infractiunilor legate de coruptie;
• responsabilitatea (penala, civila sau administrativa) a persoanelor care corup oficiali publici: masuri pentru prevenirea, identificarea si pedepsirea coruptiei oficialilor publici;
• promovarea conceptului de “integritate” privind atat oficialii publici cat si furnizarea unei independente adecvate a autoritatilor angajate in prevenirea, identificarea si pedepsirea celor care corup oficiali publici.

Conventia isi intareste prevederile prin afirmarea faptului ca infractiunea de coruptie ar trebui incrminata, inter alia, independent de caracterul ei transnational sau de implicarea unui grup al criminalitatii organizate.
Conventia O.N.U. introduce si promoveaza conceptul de “integritate” a agentilor publici si stipuleaza ca fiecare stat parte sa ia masuri pentru asigurarea unei actiuni efective a autoritatilor in ceea ce priveste prevenirea, identificarea si pedepsirea coruptiei agentilor publici, asigurandu-se, totodata, o cat mai mare independenta autoritatilor investite cu lupta anticoruptie, in scopul impiedicarii oricarei influente negative asupra actiunilor lor.

                        5.2. Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei

            Adoptata la Merida (Mexic) in decembrie 2003, Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei reprezinta instrumental juridic cu vocatie universala cel mai complex, destinat cooperarii in lupta impotriva coruptiei, fiind semnata de 111 state, dar ratificata, la nivelul lunii iulie 2004, numai de 3 state.
Faptul ca dupa numai 3 ani de la adoptarea Conventiei privind combaterea criminalitatii organizate transnationale, in care o parte considerabila a fost rezervata problemei coruptiei, Organizatia Natiunilor Unite a considerat necesar sa fie elaborat un instrument juridic exclusiv pentru asigurarea cadrului de cooperare internationala in materie, asistenta tehnica si promovarea integritatii, responsabilitatii si a bunei gestionari a afaceilor publice si bunurilor publice, demonstreaza gravitatea fenomenului, prin amenintarea pe care o reprezinta pentru stabilitatea si securitatea societatii, dar si preocuparea comunitatii internationale pentru stoparea si diminuarea acestui fenomen.
Conventia are ca domeniu promovarea anchetelor si urmaririlor referitoare la coruptie, confiscarea si restituirea produselor infractiunilor din cuprinsul ei.

                        5.3. Conventia Penala privind coruptia a Consiliului Europei

            In ianuarie 1999, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat Conventia Penala privind coruptia si a decis sa o deschida spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, dar si statelor  care nu sunt membre, insa care au participat la elaborare.
Conventia Penala privind coruptia reprezinta un instrument juridic regional in care se prevede incriminarea coordonata a infractiunilor de coruptie, o cooperare consolidata in cercetarea unor asemenea infractiuni si un mecanism eficace de urmarire a aplicarii acesteia.
Conventia contine prevederi privind dezvoltarea unor structuri anticoruptie specializate, protectia persoanelor care colaboreaza cu autotitatile care investigheaza sau instrumenteaza cazul, aduna probe sau confisca bunurile rezultate din comiterea infractiunii.
Conventia asigura cadrul necesar pentru intarirea cooperarii internationale (asistenta mutuala, extradare si furnizarea de informatii) in investigarea si instrumentarea infractiunilor de coruptie.

5.4. Conventia civila privind coruptia a Consiliului Europei

Conventia civila privind coruptia  a Consiliului Europei adoptata la 4 noiembrie 1999 si intrata in vigoare la 01.11.2003, reprezinta prima incercare de a defini regulile internationale din domeniul legislatiei civile referitoare la coruptie. Conventia civila privind coruptia a fost elaborata de Grupul de State Impotriva Coruptiei (GRECO), ca urmare a mandatului primit de acesta din partea Comitetului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei.
Conventia contine o definitie a coruptiei si prevede obligatia Statelor parti de a prevedea in dreptul lor intern mijloace eficiente in favoarea persoanelor care au suferit o paguba rezultand dintr-un act de coruptie, pentru a obtine reparatia integrala a prejudiciului - indiferent de natura acestuia - patrimoniala sau nepatrimoniala - inclusiv reparatii pentru castigul nerealizat. Conventia prevede, de asemenea, obligatia statelor parti de a prevedea in dreptul lor intern responsabilitatea statului pentru actele de coruptie savarsite de functionarii sai, precum si masuri de protectie a salariatilor care denunta actele de coruptie.
O alta dimensiune importanta a Conventiei civile asupra coruptiei este constituita din prevederile referitoare la cooperarea internationala a statelor parti in procedurile civile in cauzele de coruptie, mai ales in ce priveste notificarea actelor, obtinerea de probe in strainatate, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti emise in strainatate.
Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) asigura continuitatea punerii in aplicare a Conventiei de către părţi.

                        5.5. Model de “Cod de Conduita a Oficialilor Publici”

            Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a adoptat, la 11 mai 2000, o recomandare privind Codul de Conduita a Oficialilor Publici, care include un Model de Cod de Conduita pentru Oficialii Publici.
Modelul de Cod de Conduita ofera sugestii asupra modului cum sa se trateze situatiile reale cu care se confrunta frecvent oficialii publici.
Codul accentueaza importanta integritatii oficialilor publici si responsabilitatea superiorilor ierarhici.
El include trei obiective:

• specificarea standardelor de integritate si conduita pentru oficialii publici
• metode de a-i ajuta sa atinga aceste standarde
• informarea publicului asupra conduitei asteptate din partea oficialilor publici

De asemenea, mai contine o serie de principii generale care se refera, de exemplu, la conflictele de interese, activitati incompatibile cu serviciul, reactii adecvate atunci cand se confrunta cu probleme cum ar fi: oferirea unor avantaje necuvenite, utilizarea informatiilor oficiale si resurselor publice pentru scopuri private, precum si reguli de urmat atunci cand parasesc serviciul public, in special in ceea ce priveste fostii oficiali publici.

5.6. Conventia Uniunii europene privind protectia intereselor financiare

Conventia constituie primul acord ca urmare a “Clauzelor privind cooperarea politieneasca si judiciara in problemele criminalitatii” din Tratatul Uniunii Europene.
A fost ratificata de Austria, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Spania, Suedia si Marea Britanie.
Conventia are ca scop protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene prin chemarea la instrumentarea juridica a conduitei frauduloase care aduce atingere acestor interese.
De asemenea, Conventia stabileste responsabilitatea penala a conducatorilor de afaceri si acopera problemele extradarii, instrumentarii juridice si cooperarii.

5.7. Conventia Uniunii europene privind lupta impotriva coruptiei in care sunt implicate oficiali ai Comunitatilor Europene sau oficiali ai statelor membre

            Conventia a fost elaborate pentru a ajuta la asigurarea incriminarii conduitei corupte a oficialilor Comunitatii sau ai statelor membre.
Inainte de Conventie, legea penala din majoritatea statelor membre nu se aplica oficialilor din alte state membre, chiar atunci cand savarseau infractiuni care se desfasurau in propriul teritoriu sau ca urmare a instigarii unui cetatean propriu.
Pentru ca situatia a devenit in mod crescut intolerabila, Consiliul a decis sa-si dezvolte un instrument general de nivel international care sa se refere la conduita corupta a oficialilor comunitari si ai statelor membre.
Pentru a largi si intari scopul masurilor anticoruptie introduse de Conventie, se solicita ca legislatia penala a fiecarui stat membru sa fie ajustata pentru a armoniza anumite infractiuni comise de indivizi care ocupa posturi specifice in institutiile comunitare.

5.8. Actiunea Comuna din 22 decembrie 1998 a Consiliului European privind coruptia in sectorul privat

Actiunea Comuna din 22 decembrie 1998 a fost directionata spre combaterea coruptiei din sectorul privat si de la nivel international.
Actiunea Comuna da o larga definitie conceptului de “violare a sarcinilor” care acopera, la un nivel minim, orice comportament neloial ce constituie o incalcare a sarcinii statuate, sau, daca este cazul, o violare a dispozitiilor sau instructiunilor profesionale care se aplica in decursul activitatilor de afaceri.
Coruptia pasiva in sectorul privat este definita ca fiind actiunea deliberata a unei personae care, in cursul activitatilor de afaceri, direct sau prin intermediari, solicita sau primeste un avantaj necuvenit sub orice forma sau accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru sine sau pentru o terta persoana, pentru a indeplini sau a se abtine de la indeplinirea unui act cu incalcarea sarcinilor sale.
In acelasi sens, coruptia activa din sectorul privat este descrisa ca o actiune deliberata de a promite, a oferi sau a da, direct sau prin intemediar, un avantaj necuvenit sub orice forma catre o persoana, pentru sine sau pentru o a treia parte, in decursul unei activitati de afaceri cu acea persoana, pentru a indeplini sau a se abtine de la indeplinirea unui act ce-i depaseste sarcinile.
Nu in ultimul rand, ar trebui mentionat faptul ca Actiunea Comuna vizeaza toate formele de participare sau instigare la coruptie activa sau pasiva, responsabilitatea si sanctiunile pentru persoanele juridice si stabilirea jurisdictiei.

            5.9. Conventia Inter-Americana privind combaterea coruptiei

Conventia Inter-Americana privind combaterea coruptiei cuprinde masuri pentru prevenirea si controlul coruptiei.
Prin ratificarea acestei conventii, statele se angajeaza sa ia masuri pentru:

• promovarea si intarirea dezvoltarii mecanismelor necesare pentru prevenirea, detectarea, pedepsirea si eradicarea coruptiei
• promovarea, facilitarea si organizarea cooperarea intre statele membre pentru a asigura eficinta masurilor si actiunilor de prevenire, detectare, pedepsire si eradicare a coruptiei in indeplinirea functiilor publice, precum si a actelor de coruptie care se refera la acestea

Pana la data de 6 martie 1997, fusese ratificata de Argentina, Bahamas, Bolivia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicana, Ecuador, Salvador, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Trinidad Tobago, SUA, Uruguay si Venezuela.