• Prima pagina
•  
• Modulele LEGIS
•  
• Functionare
•  
• Clientii nostri
•  
• Testeaza gratuit
•  
• Contact

Referate legislatie

LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

I. Introducere

Politicile sociale si ocuparea fortei de munca acopera domenii vaste, dar strans legate intre ele. Dintre aceste domenii se pot mentiona : legislatia muncii si conditiile de lucru, egalitatea de sanse intre barbati si femei, protectia sociala, protectia muncii, eliminarea excluderii sociale si lupta impotriva discriminarii, crearea unui sistem de dialog social functional atat la nivel de intreprindere, de ramura, national, cat si comunitar, care sa asigure consultarea partenerilor sociali in luarea celor mai importante decizii economico-sociale.
Implementarea politicilor in fiecare domeniu este insotita de programe specifice, planuri de actiune si masuri ce sunt luate pentru punerea in practica a acestor politici.

II. Politicile sociale si ocuparea fortei de munca

1. Temeiul juridic
Temeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale se regaseste in dispozitiile Tratatului instituind Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (articolele 39-42) si dreptul de stabilire (articolele 43-48) in contextul pietei unice.
Prin adoptarea, in 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului privind politica sociala (anexat Tratatului instituind Comunitatea Europeana), statele membre si-au exprimat dorinta ca Uniunea sa continue eforturile in domeniu. Mai mult, conform protocolului, Uniunea putea „recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de Tratat in scopul adoptarii actelor si deciziilor necesare pentru a pune in practica acest acord”. In urma intrarii in vigoare in 1999 a Tratatului de la Amsterdam, Protocolul privind politica sociala a fost incorporat in Tratatul instituind Comunitatea Europeana.
Ca urmare a acestor modificari, in prezent, baza legala a politicii sociale europene se regaseste in Tratatul instituind Comunitatea Europeana, in primul rand sub forma unor dispozitii cu caracter de principiu si „orizontal” – trebuind sa fie respectate de oricare din celelalte politici comunitare si de actele normative care le materializeaza. Ele sunt completate de dispozitii speciale privind politica sociala, care se regasesc in Titlul XI, Capitolul 1 (articolele 136-145) ale aceluiasi tratat.
Astfel, Art. 2 arata ca intre obiectivele Comunitatii, si deci si ale Uniunii in ansamblul sau, se numara „un nivel inalt de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala, si asigurarea egalitatii intre barbati si femei”, iar Art. 3 prevede ca – in vederea realizarii scopurilor aratate – in toate activitatile sale Comunitatea va urmari eliminarea inegalitatilor si promovarea egalitatii intre barbati si femei. Art. 12 al Tratatului interzice discriminarea pe baza de cetatenie, in timp ce Art. 141 intareste principiul nediscriminarii dintre barbati si femei. De asemenea, Art. 13 da posibilitatea institutiilor Uniunii sa intreprinda actiuni de sine statatoare pentru combaterea diverselor forme de discriminare. Articolele 136 si 137 vizeaza promovarea masurilor de combatere a excluderii sociale. Promovarea egalitatii privind persoanele cu deficiente este impusa de Art. 95, in timp ce Art. 119 impune principiul platii egale pentru munca egala.
Rolul partenerilor sociali este recunoscut in Tratatul de la Amsterdam prin Art. 137, prin care statele membre trebuie sa asigure un dialog intre angajati si angajatori. La nivelul Comunitatii, Comisia Europeana are sarcina de a promova consultarile cu patronatele si sindicatele si sa ia masurile considerate necesare pentru facilitarea dialogului prin acordarea unui sprijin echilibrat partilor (Art. 138).

Mai mult....

Legislatie cod fiscal

Formele si intinderea inspectiei fiscale
(1) Formele de inspectie fiscala sunt:
a) inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;
b) inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.
(2) Inspectia fiscala se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare, daca acestea prezinta interes pentru aplicarea legii fiscale.
ART. 94
Proceduri de control fiscal
(1) In realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:
a) controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat;
b) controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului;
c) controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si inopinat.
(2) La finalizarea controlului inopinat sau incrucisat se incheie proces-verbal.

    Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67. - (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 10% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. 

Mai mult....  

Coruptia in legislatia internationala

1. Introducere

            Evolutia societatilor contemporane releva faptul ca, in profida consolidarii democratiei si a statului de drept, a cresterii rolului justitiei si administratiei in actiunea de prevenire si combatere a criminalitatii, continua sa se reproduca diverse fapte de coruptie, frauda si inselaciune care atenteaza la ordinea sociala si normativa si care implica ingrijorarea  indivizilor si institutiilor sociale.
Desi nu este un fenomen nou aparut, preocuparea majoritatii statelor fata de fenomenul coruptiei s-a intensificat sensibil in ultima perioada, mai ales in conditiile internationalizarii acestui fenomen si aparitiei unor noi forme de criminalitate, care sunt asociate si cu faptele de coruptie, ceea ce s-a reflectat si in adoptarea unor politici si mecanisme institutionale la nivelul Consiliului Europei si nu numai.
Dupa cum am spus, coruptia se regaseste in tarile intregii lumi.
Majoritatea oamenilor, si nu numai cei din lumea occidentala, sunt de acord ca aceasta este o practica absconsa (in cazul in care nu se afla in randurile celor, care profita de pe urma acesteia).
Coruptia este "terminator-ul" societatii, sapand la radacina concurentei si interesului public.
Deplorabil este insa faptul ca, in tarile in curs de dezvoltare, sufera cel mai mult, aceia care, datorita portofelului aproape gol, nu pot sa intoarca deciziile in favoarea lor.

2. Coruptia in tarile in curs de dezvoltare

Gunnar Myrdal, marele profesor de  stiinte sociale, a subliniat doua efecte deplorabile ale coruptiei in lumea in dezvoltare:

• Comportamentul corupt paveaza drumul pentru regimuri totalitariste! Mecanismul este simplu: prin expunerea clasei corupte, si prin dorinta de a-i pedepsi pe acestia, noii justitiari se acopera cu mantia legitimitatii. Mai grav este insa ca aceasta sarada umbreste problema importanta, si anume faptul ca populatia respinge coruptia pentru ca sufera din cauza ei!
• "Folclorul coruptiei" il reprezinta legendele despre cat de corupti sau cat de coruptibili sunt de exemplu functionarii publici. Acesta are ca urmari resemnarea si fatalismul in randul oamenilor "mici", intarind convingerea ca fenomenul coruptiei este ceva normal.

In amalgamul de saracie, ruine ale unor tranzitii nereusite si guvernari proaste, principiul interedpendentei circulare enuntat de Myrdal, prefigureaza efectele dezastruoase.