Condițiile de călătorie începând din 31 martie, după intrarea României în spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime

Începând cu data de 31 martie 2024, România devine Stat membru Schengen cu drepturi depline. Astfel, se suspendă controalele pentru români în cazul frontierelor aeriene și maritime, iar aceștia se vor putea deplasa către sau dinspre alte State Membre (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuși controalelor de frontieră.

Concret, românii care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, nu vor mai fi supuși controlului la frontieră. Pasagerii vor merge direct către porţile de îmbarcare şi în tot acest traseu parcurs vor putea fi posibile verificari polițienești ale identității, pentru stabilirea situației legale a persoanelor. Asta inseamnă că toate persoanele vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil!

Această situaţie nu impune nicio obligaţie suplimentară pentru pasageri. Obligaţiile suplimentare sunt exclusiv în sarcina autorităţilor. Asta inseamnă că va fi suplimentat personalul care acționează la nivelul aeroporturilor și porturilor maritime. ”Această suplimentare de personal are ca scop informarea, îndrumarea, sprijinul pasagerilor precum şi depistarea celor care vor să profite de această facilitate pentru a părăsi România ilegal. Totodată, vor acţiona echipaje canine specializate în detecţia drogurilor pe baza unor activităţi de analiză sau pe baza unor semnalări pe care şi astăzi le avem”, a declarat secretarul de stat Bogdan Despescu.

”Cetăţenii care vin în România din Spaţiul Schengen, după debarcare, nu vor mai fi controlaţi la ghişee. Tot într-un mod aleatoriu, pot fi verificaţi de echipele de Poliţie şi Jandarmerie. Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului nostru cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil. Dacă astăzi vorbim de aceste sisteme numai în tonete, în ghişee, de la 31 martie aceste dispozitive pot fi folosite în parcarea aeroportului, în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi” a mai precizat Bogdan Despescu.

In ceea ce priveste calatoriile minorilor, condițiile de trecere a frontierei de către aceștia sunt următoarele:

• Dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate).
• Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
• Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
• Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei.
• Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să prezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit.

Reaminitm că Schengen este o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce. Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.

România a primit pe 29 august 2022 sprijinul cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, pentru aderarea la spațiul Schengen. Aceasta este una dintre prioritățile României încă din 2007, când a devenit membră a Uniunii Europene.

Romania a intrat destul de greu in spatiul Schenghen, in ciuda indeplinirii conditiilor tehnice, spatiul nu a fost extins in Romania, la fel ca in cazul Bulgariei, deoarece guvernele nationale ale UE trebuiau sa decida in unanimitate intrarea statelor noi in zona fara frintiere.

Printre statele care s-au opus de-a lungul timpului aderării s-au numărat Germania și Franța (țări care între timp și-au exprimat sprijinul în privința aderării) și Olanda, iar motivele invocate au fost problemele cu justiția și corupția la nivel înalt din ambele țări candidate.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenst

Autor: Laura TIFIGIU - Jurist

Imagine generată de Copilot

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

Copyright © 2004-2024. Toate drepturile rezervate LEGIStm.