Continuăm incursiunea noastră pe tărâmul implementării măsurilor dispuse în decizii de către Curtea de Conturi a României, cu aducerea în atenție a unei soluții legislative inedite, adoptată și ca urmare a demersurilor întreprinse de Federația Națională a Sindicatelor din Administrație și anume Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
Noutatea actului normativ referit derivă din scopul neobișnuit, transpus în art. 2 alin.(1) și (3) al Legii 78/2018, ce pare a fi fost urmărit de legiuitor la adoptarea lui și anume, în principal, să scutească personalul ce a încasat venituri de natură salarială, stabilite în baza unor acte normative de salarizare aplicabile anterior datei de 01.04.2018 și achitate din fonduri publice, de la restituirea acestor sume, imputate ca urmare a controalelor Curții de Conturi și a altor structuri de control.
Art. 2 al Legii nr. 78/2018 stabilește în alin.(1) că : ”Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor/acordurilor colective de muncă în vigoare la data plății acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal și pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.
și în alin.(3) că: ”Se exonerează de la plată și impozitul pe venit, contribuțiile sociale și obligațiile fiscale accesorii drepturilor de natură salarială prevăzute la alin.(1), consecință a constatării Curții de Conturi sau a altor structuri/instituții cu atribuții de control a unor prejudicii, atât pentru salariați, cât și pentru angajatorii acestora.”
Menirea subsidiară a Legii nr. 78/2018, regăsită în art. 3 alin.(1), pare să vizeze degrevarea atât a instituțiilor/entităților publice angajatoare, verificate de Curtea de Conturi și de alte structuri de control, cât și a instanțelor judecătorești, de litigiile cu acest personal, ocazionate de imperativul recuperării, în termenul legal de prescripție, a prejudiciilor constatate de organele de control și reprezentate de plata, considerată nelegală, a veniturilor de natură salarială.
Art. 3 alin.(1) din Legea 78/2018 - ”La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pentru care Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii, precum și orice formă de recuperare a acestora.”
Nu în ultimul rând, prin adoptarea acestei legi, apreciem că s-a urmarit și limitarea, într-o manieră fermă, a repercursiunilor grave consacrate de pct 241 litera b) din Regulamentul din 29.05.2014 privind ”organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activități”, aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi și de art. 64 alin.(1) si (2) din Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, asociate unei eventuale pasivități a entităților verificate de Curtea de Conturi, în implementarea măsurilor de reparare a prejudiciilor.
Conform Punctului 241 litera b) din Regulament - ” În procesul de valorificare a constatărilor înscrise în actele de control, organele de urmărire penală competente vor fi sesizate în următoarele cazuri:
b)conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a urmărit recuperarea prejudiciului;”
iar, potrivit art. 64 alin.(1) si (2) din Legea 94/1992:
”(1)Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este amenda.”
Utilitatea și oportunitatea soluției oferită de Legea 78/2018 sunt vădite și în raport cu perioadele calendaristice trecute, verificate de Curtea de Conturi, fiind frecvente situațiile când se identifică caracterul prejudiciabil al unor plăți nelegale și se dispun măsuri recuperatorii prin decizii de control, cu mare decalaj de timp față de data producerii pagubei, făcând practic imposibilă respectarea termenului legal de prescripție al dreptului material la acțiune, în demersurile entității/instituției publice de acoperire a pagubei de la persoanele răspunzătoare și implicit, de conformare la măsurile Curții de Conturi.
”Dreptul material la acțiune” are în context, înțelesul consacrat de dispozițiile art. 2500 alin.(1) și (2) din Noul Cod Civil, potrivit cărora:
”(1) Dreptul material la acţiune, denumit în continuare drept la acţiune, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
(2) În sensul prezentului titlu, prin drept la acţiune se înţelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forţei publice, să execute o anumită prestaţie, să respecte o anumită situaţie juridică sau să suporte orice altă sancţiune civilă, după caz.”
În ce privește ”prescripția extinctivă”, deşi Noul Cod Civil nu o defineşte terminologic, totuși reglementează, în mod expres, obiectul şi implicit, efectul acesteia, în art. 2500 alin.(1) Noul Cod Civil anterior citat, coroborat cu prevederile art. 2.506 Noul Cod Civil care reglementează efectele împlinirii termenului de prescripţie, respectiv:
„(1) După împlinirea prescripţiei, cel obligat este îndreptăţit să refuze executarea prestaţiei.
(2) Cel care a executat de bunăvoie obligaţia după ce dreptul la acţiune s-a prescris nu are dreptul să ceară restituirea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu ştia că termenul prescripţiei era împlinit.
(3) Recunoaşterea unui drept prescris, făcută printr-un act scris, precum şi constituirea de garanţii în folosul titularului dreptului a cărui acţiune este prescrisă sunt valabile, chiar dacă cel care le-a făcut nu ştia că termenul de prescripţie era împlinit. în aceste cazuri sunt aplicabile regulile de la renunţarea la prescripţie”.
Legea 78/2018 ”privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială”, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 276 din 28 martie 2018, cu intrare în vigoare la 3 zile de la publicare, respectiv la data de 01.04.2018.
Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2018, sub aspectul corectării diferențelor de tratament pentru aceleași ipoteze juridice, extinderii sferei beneficiarilor legii și actualizării calendaristice a sumelor amnistiate, înregistrat la Camera Deputaților sub nr. PL-x nr. 606/06.12.2020 și la Senat sub nr. L531/2020, se află în prezent, în procedură de reexaminare la Senat, solicitată de Președintele României din data de 05.11.2020, pentru analizarea impactului asupra bugetului de stat.
Partea 1 | Partea 3 | Partea 4 | Partea 5 | Partea 6 | Partea 7
Autor: Cecilia IONESCU - Jurist
Imagine: Unsplash
Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".
Multumim!
Copyright © 2004-2022. Toate drepturile rezervate LEGIStm.
iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana