Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
Facebook Twitter Instagram Youtube
Informatii telefonice Lu-Vi: 09-17
0720 528 028

M.I. Aplicarea Masurilor Curtii de Conturi 3

Inapoi
Home » Blog » M.I. Aplicarea Masurilor Curtii de Conturi 3
mini-indrumar-Masuri-Curtea-de-Conturi-3---LEGIStm
01/02/2022

Mini-îndrumar privind punerea în aplicare a măsurilor dispuse în decizii de către Curtea de Conturi a României - Partea a III-a

 

În continuarea demersului început anterior, semnalăm că, de regulă, potrivit prevederilor art. 32 alin.(2) din Legea nr. 94/1992 și normelor de la pct. 80-82,85 și 164 din Regulamentul din 29.05.2014, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, Curtea de Conturi expune constatările și concluziile sale, deduse din analiza evidențelor și situațiilor entităților verificate, în RAPOARTE DE CONTROL.

 

Însă descrierea, în concret, a abaterilor de la legalitate și regularitate, estimarea provizorie a eventualelor prejudicii și trasarea măsurilor de remediere se realizează de către Curtea de Conturi în DECIZII DE CONTROL, conform pct. 174-176 din Regulamentul din 29.05.2014, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014.

 

În conformitate cu Art 32 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi: ”Auditorii publici externi desemnaţi să auditeze conturile, precum şi celelalte activităţi pentru care Curtea de Conturi are competenţă întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile, formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate şi îşi exprimă opinia faţă de acestea, cu respectarea procedurilor proprii,(..)”.

 

Redăm în extras, mai jos, pct. 80-82,85, 164 și 174-176 din Regulamentul din 29.05.2014, ”privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități”, aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi:

 

80. Raportul de control se întocmeşte în baza prevederilor art. 32 alin. (2) din lege şi în acesta se vor consemna următoarele:

a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, sau, după caz, situaţiile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunii de control efectuate la entitatea supusă verificării;

b) obiectivele din cadrul planului de control stabilit iniţial sau actualizat/revizuit pe parcursul acţiunii, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi nici fapte pentru care să existe indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.(..)”

”81. Obiectivele de control din cadrul planului de control la care nu s-au constatat deficienţe de către auditorii publici externi în urma acţiunii de verificare efectuate vor fi consemnate pe scurt în raport. (..)”

”82. În cadrul oricărui tip de acţiune de control, pe lângă aspectele constatate, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în secţiuni distincte ale raportului:
a)
constatările, concluziile şi recomandările cu privire la:

(i) evaluarea de către auditorii publici externi a activităţilor de control şi audit intern ale entităţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor prevăzute la cap. VI. În cadrul acestei secţiuni, auditorii publici externi consemnează şi concluziile şi recomandările formulate cu privire la aspectele de natură etică, vizând în principal:

– existenţa unui cod de conduită etică şi profesională a personalului entităţii verificate; (..)

(ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate;

b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control. (..)

”85. În raportul de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date şi informaţii:

a) numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul;

b) structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care efectuează controlul;

c) numărul şi data delegaţiilor de control, numărul şi data legitimaţiilor de serviciu, precum şi numărul şi data ordinelor de delegare (atunci când la acţiunea de control participă şi auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât structura în competenţa căreia intră entitatea supusă verificării);

d) perioada în care s-a efectuat controlul;

e) denumirea acţiunii de control;

f) perioada supusă controlului;

g) denumirea şi adresa entităţii controlate;

h) codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii controlate;

i) ordonatorii de credite/conducătorii entităţii controlate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii controlate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;

j) prezentarea generală a entităţii supuse verificării, respectiv:

– date cu caracter general referitoare la scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora aceasta funcţionează;

– (...)

k) sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitate;

l) prezentarea aspectelor rezultate în urma acţiunii de control efectuate, grupate astfel:

● aspecte rezultate în urma verificării obiectivelor de control(..)

● alte aspecte rezultate în urma controlului(..)

● carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni ale cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control.

 

Testeaza iLegis 3 zile

 

Pentru fiecare deficienţă constatată în urma controlului se vor consemna în mod obligatoriu următoarele elemente:


1. descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau, după caz, a situaţiei de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţei respective.
Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, şi faptul că aceste deficienţe s-au datorat:
– neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării defectuoase a formelor de control intern şi audit intern;
– exercitării unei activităţi necorespunzătoare de către managementul entităţii;
(..)

2. actul normativ încălcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acestuia. (..);

3. valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate (dacă aceasta se poate cuantifica), ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante (valoarea tuturor deficienţelor consemnate în raportul de control va fi estimată până la zi);

4. consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau, după caz, a situaţiilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate etc.;

5. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii (prevăzută la pct. 101), precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane;

6. faptele care constituie contravenţie, a căror constatare intră în competenţa Curţii de Conturi, (..);

7. măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului pentru înlăturarea deficienţei respective;

8. punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă (..);

9. recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în vederea înlăturării deficienţei respective.


Aceste recomandări vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse prin decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor.

 

m) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entităţile subordonate sau la alte entităţi verificate, dacă este cazul;

n) concluzia generală formulată de auditorii publici externi cu privire la conformitatea cu prevederile legale în ceea ce priveşte obiectivul general al controlului.

 

Constatările şi recomandările formulate de auditorii publici externi pot fi prezentate în raportul de control într-un tabel, conţinând următoarele informaţii:


– constatările pe scurt, grupate astfel: abateri cu caracter economico-financiar; abateri cu privire la nestabilirea, neevidenţierea şi nevirarea/neîncasarea în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege a unor venituri; abateri cauzatoare de prejudicii;
– valoarea estimată a abaterii (dacă aceasta se poate cuantifica);
– măsuri luate de entitate în timpul controlului;
– recomandări propuse pentru înlăturarea abaterilor;
o) numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control;
p)
numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii şi la registratura generală a acesteia;
q)
semnăturile auditorilor publici externi şi ale reprezentanţilor legali ai entităţii.”

”164. Raportul de control împreună cu anexele sale, (..), nota cu propuneri de valorificare, precum şi proiectul deciziei stau la baza întocmirii deciziei.”

 

Potrivit pct. 174 -176, in extras, din acelasi Regulament:  ”Decizia se emite pentru aplicarea măsurilor de valorificare prevăzute la:

 

a) pct. 171 lit. a), respectiv:

 

1. suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

2. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;

3. înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;

 

b) pct. 171 lit. b), respectiv comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia;

 

c) pct. 171 lit. c), respectiv suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

 

În cuprinsul deciziei sunt menţionate şi termenele până la care entitatea verificată trebuie să comunice structurii de specialitate modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.

 

175. Decizia se emite şi în cazul în care faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale au determinat producerea unor prejudicii, întrucât conducerea entităţii verificate are obligaţia stabilirii întinderii prejudiciului şi a dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestuia şi în această situaţie.

 

176. De asemenea, se emite decizie şi în cazul în care, în timpul controlului, conducerea entităţii verificate a luat măsuri de stabilire a întinderii prejudiciului şi de recuperare a acestuia, întrucât nu există certitudinea că s-a efectuat extinderea verificărilor la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice la care s-a constatat abaterea cauzatoare de prejudicii ori că s-a stabilit integral cuantumul prejudiciului.(..).”

 

Universul Juridic - LEGIStm

 

Distincția între cele două categorii de acte de control prezintă relevanță în planul exercitării dreptului operatorului economic verificat lacontestarea abaterilor și a măsurilor Curții de Conturi și a verificării existenței eventualului prejudiciu, dat fiind prezența unui decalaj de timp reglementat între emiterea Raportului și emiterea Deciziei, precum și natura juridică diferită a acestora.

 

Astfel, în timp ce Raportul de control reprezintă o operațiune administrativă primară a organului de control și premergătoare Deciziei de măsuri a Curții de Conturi, abia Decizia celei din urmă, ulterioară Raportului, reprezintă Actul administrativ definit de prevederile art. 2 litera c) și vizat de prevederile Legii contenciosului administrativ, nr. 554/2004.

 

Art. 2 literele c) si f) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

 

litera c) -” act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;

litera f) -contencios administrativ - activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. ”

 

Având în vedere că, de regulă, constatările și recomandările cuprinse în Raportul de control se valorifică în Deciziile de măsuri ale Curții de Conturi, în conformitate cu punctele 85 și 174, citate mai sus, din Regulamentul din 29.05.2014, fundamentând practic, măsurile trasate și formând un tot unitar, doctrina de specialitate recomandă să fie supusă controlului de legalitate al instanței, operațiunea administrativa (raportul de control) care a stat la baza emiterii unui act administrativ (Decizia de control), numai odată cu actul administrativ final, pe considerentul că ”tocmai nevaliditatea acestor acte sau operațiuni administrative premergătoare actului administrativ poate constitui motivul de anulare a actului supus controlului de legalitate”. (Procedura contenciosului administrativ – Aspecte teoretice și repere jurisprudențiale, pagina 367, autor: Iuliana Riciu – Judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal a ICCJ, Editura Hamangiu), în același sens fiind și dispozițiile art. 18 alin.(2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

 

Art. 18 alin.(2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: - ”Instanţa este competentă să se pronunţe, în afara situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.

 

Din perspectiva remedierii eficiente și în timp util, a abaterilor identificate de organul de control, este binevenit ca înainte de a accesa modalitățile litigioase prevăzute la pct. 204 și pct. 227 – 228 din Regulamentul din 29.05.2014 (procedura administrativă obligatorie urmată de acțiune în contencios administrativ), entitatea verificată să nu treacă cu vederea calea conciliantă a dialogului constructiv cu organul de control, îngăduită de prevederile pct. 97 indice 1, pct. 98, pct. 79, secțiunea B8), pct. 158 indice 1 din Regulamentul din 29.05.2014 și situată în timp între momentul emiterii proiectului Raportului de control și momentul definitivării acestuia.

 

Redăm în extras, mai jos, pct. 97 indice 1, pct. 98, pct. 79, sectiunea B8) pct. 158 indice 1 din Regulamentul din 29.05.2014, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014:

 

”97^1. Proiectul raportului de control întocmit este supus unui proces de analiză şi clarificare a constatărilor cuprinse în proiect, având în vedere probele obţinute care stau la baza fundamentării acestora. Înainte de şedinţa de conciliere cu entitatea verificată, la nivelul structurii de specialitate se organizează o şedinţă de analiză a fundamentării constatărilor consemnate în proiectul raportului de control întocmit, (..).”

”98. Proiectul raportului de control se prezintă conducerii entităţii verificate cu adresă de înaintare înregistrată la registratura entităţii şi se analizează împreună cu conducerea acesteia, într-o singură întâlnire, organizată la o dată stabilită de comun acord. Cu acest prilej se prezintă abaterile rezultate în urma controlului şi recomandările formulate pentru înlăturarea fiecărei abateri şi se clarifică eventualele divergenţe între constatările şi recomandările auditorilor publici externi şi punctele de vedere ale reprezentanţilor entităţii verificate.
În cazul în care o prevedere legală care stă la baza susţinerii unei constatări din proiectul raportului de control dă naştere la interpretări, iar entitatea verificată prezintă un punct de vedere de la ministerul/autoritatea/agenţia care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii, auditorii publici externi ţin cont de acest punct de vedere. În situaţia de excepţie în care auditorii publici externi consideră că punctul de vedere prezentat de entitatea verificată de la ministerul/autoritatea/agenţia care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii nu este edificator pentru speţa analizată, solicită Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi, printr-o notă bine fundamentată, analizarea situaţiei create şi o soluţie a problemei respective.
Comisia pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi analizează punctul de vedere emis de către entitatea care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii şi trimite răspunsul în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data primirii solicitării, soluţia urmând a fi aplicată în mod obligatoriu de către auditorii publici externi.

 

Testeaza iLegis 3 zile

 

În cazul în care conducerea entităţii verificate prezintă probe noi în timpul concilierii, care nu au fost aduse la cunoştinţa auditorilor publici externi pe parcursul verificării, acestea se analizează, iar în cazul în care se acceptă vor fi avute în vedere la definitivarea raportului de control. La această întâlnire se recomandă să participe şi conducerea structurii de specialitate.


Rezultatul analizei proiectului raportului de control se consemnează într-o notă de conciliere întocmită de un auditor public extern, semnată de participanţii la întâlnire, care se înregistrează la registratura entităţii verificate.

 

158^1. NOTA DE CONCILIERE este un document care se întocmeşte în faza premergătoare finalizării raportului de control.


Concilierea are drept scop punerea de acord cu entitatea controlată a aspectelor reţinute de către auditorii publici externi în urma efectuării controlului, precum şi analizarea recomandărilor formulate pentru înlăturarea deficienţelor constatate.


În vederea efectuării concilierii, proiectul raportului de control, precum şi anexele acestuia se transmit entităţii verificate, însoţit de o adresă de înaintare semnată de membrii echipei de control, în care se precizează data la care va avea loc concilierea.


Nota de conciliere este întocmită de către unul dintre auditorii publici externi şi cuprinde, în principal, următoarele informaţii:


– data şi locul desfăşurării şedinţei de conciliere;
– reprezentanţii entităţii verificate care participă la întâlnire;
– reprezentanţii conducerii structurii de specialitate a Curţii de Conturi şi auditorii publici externi care participă la întâlnire;
– abaterile rezultate în urma controlului şi recomandările formulate pentru înlăturarea fiecărei abateri;
– punctul de vedere al reprezentanţilor entităţii faţă de fiecare abatere şi recomandare cuprinsă în proiectul de raport, precum şi eventualele probe noi aduse de reprezentanţii entităţii la conciliere, care nu au fost puse la dispoziţia auditorilor publici externi pe parcursul verificării;
– poziţia auditorilor publici externi şi, eventual, a reprezentanţilor conducerii structurii Curţii de Conturi faţă de punctul de vedere exprimat de conducerea entităţii;
– semnăturile auditorilor publici externi, precum şi cele ale reprezentanţilor conducerii Curţii de Conturi şi ai entităţii verificate, prezenţi la conciliere;
– alte aspecte.
 

Nota de conciliere se înregistrează la registratura entităţii verificate şi se anexează la raportul de control.”

 

Nu în ultimul rând, entitatea verificată poate apela cu încredere și la posibilitatea derogatorie oferită de prevederile pct. 176 din Regulamentul din 29.05.2014, privind remedierea integrală a abaterilor, stabilirea întinderii și recuperarea eventualului prejudiciu, chiar în timpul controlului Curții de Conturi, cu respectarea exigențelor din norma legală indicată, cu consecința nevalorificării abaterilor de către Curtea de Conturi în Decizii de măsuri, respectiv a nedispunerii de măsuri de implementare.

 

Pct. 176 din Regulamentul din 29.05.2014: - ”(..)Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, nu se mai emite decizie în situaţiile în care pe parcursul controlului auditorii publici externi au verificat toate operaţiunile/elementele din cadrul categoriei economice selectate (întreaga categorie), iar pentru abaterile constatate, conducerea entităţii a luat măsuri de remediere integrală în timpul acţiunii de verificare, inclusiv măsuri de stabilire a întinderii prejudiciului şi de recuperare a acestuia.

 

În situaţia în care abaterile se referă la efectuarea unor plăţi nelegale, precum şi la neevidenţierea unor venituri sau neconstituirea şi nevirarea unor obligaţii bugetare, nu se mai emite decizie dacă în timpul acţiunii de control s-au verificat toate operaţiunile din cadrul categoriilor economice selectate, pe întreaga perioadă de prescripţie, iar conducerea entităţii a stabilit operativ întinderea prejudiciului şi a recuperat integral sumele, a efectuat toate operaţiunile aferente corectării veniturilor neevidenţiate şi, după caz, a constituit şi virat toate obligaţiile bugetare.


Toate operaţiunile care au fost supuse verificării, precum şi măsurile luate în timpul acţiunii de control trebuie să rezulte cu claritate din cuprinsul raportului de control şi al anexelor la acesta întocmite de auditorii publici externi.”

 

Vezi toata seria M.I. Aplicarea Masurilor Curtii de Conturi

 

Partea 1 | Partea 2 | Partea 4 | Partea 5 | Partea 6 | Partea 7

 

Autor: Cecilia IONESCU - Jurist

 

Imagine: Unsplash

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

 

 

Copyright © 2004-2022. Toate drepturile rezervate LEGIStm.

iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana

CERE OFERTA NOASTRA!
Copyright © 2022. Toate drepturile rezervate LEGIS TM. Web design by Royalty