Motivarea CCR pe cumulul pensiei cu salariul

În Monitorul Oficial nr. 1043 din 17 noiembrie 2023 a fost publicată DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pe rol s-a aflat soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite.

Curtea Constituţională a fost sesizată prin Hotărârea nr. 5 din 29 iunie 2023 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.596 din 29 iunie 2023 şi constituie obiectul Dosarului Curţii nr. 1.726A/2023.

În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 11 din legea criticată abrogă reglementări din legi organice pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţie, pentru care, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor are competenţa de primă Cameră sesizată.

O asemenea competenţă este atrasă de modificările operate asupra art. 216 alin. (2) şi a art. 290 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care privesc posibilitatea cumulului între pensie şi indemnizaţia de judecător/procuror în caz de reîncadrare, respectiv posibilitatea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca la eliberarea din funcţie să opteze pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs, precum şi modificările operate cu privire la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Or, din examinarea parcursului legislativ, se constată că Senatul a fost considerată prima Cameră sesizată.

Termenul de judecată a fost iniţial fixat pentru data de 26 iulie 2023, când Curtea a amânat dezbaterile pentru data de 21 septembrie 2023, pentru data de 3 octombrie 2023, apoi pentru data de 5 octombrie 2023, dată la care a pronunţat prezenta decizie:

,,Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi constată că dispoziţiile art. 2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 octombrie 2023”.

Așadar, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate ridicata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, returnand Parlamentului proiectul de lege care instituia interdictia cumulului pensiei cu salariul, dupa ce a constatat neconstitutionalitatea acestuia.

In esenta, CCR a stabilit urmatoarele:

“Prin urmare, tinand seama de faptul ca legea criticata conditioneaza dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la munca, limitandu-l pana la anihilare, sunt incalcate dispozitiile art.1 alin.(5) si ale art.47 alin.(2) din Constitutie. Aceste aspecte sunt valabile si in privinta pensiilor de serviciu, care chiar daca nu isi au fundamentul direct in art.47 alin.(2) din Constitutie, ca natura juridica, acestea sunt tot prestatii sociale din partea statului.

De asemenea, avand in vedere ca exercitarea dreptului la pensie exclude posibilitatea suspendarii platii pensiei, precum si pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea constata ca are loc si o incalcare consecutiva a art.44 din Constitutie privind dreptul de proprietate privata.

In consecinta, fiind incalcate dispozitiile art.1 alin.(5), ale art.41 alin.(1), ale art.44 si ale art.47 alin.(2) din Constitutie, Curtea retine si incalcarea exigentelor statului de drept, prevazute in art.1 alin.(3) din Constitutie, avand in vedere ca impactul major al solutiei legislative criticate asupra esentei unor drepturi constitutionale expres reglementate, ce constituie fundamentul laturii sociale a statului roman, nu poate decat sa conduca la concluzia afectarii principului statului de drept, in componenta sa de garantare a efectivitatii suprematiei Constitutiei”.

Pentru  abonații LegisTm  punem la dispoziție: DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Autor: Ionut NISTOR - consilier juridic

Imagine: Sasun Bughdaryan pe Unsplash

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

Copyright © 2004-2024. Toate drepturile rezervate LEGIStm.