Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
program de legislaţie românească şi europeană
Informatii telefonice Lu-Vi: 09-17
0720 528 028
0720 528 028
program de legislaţie 
În învăţământul preuniversitar, personalul angajat este format din personal didactic şi personal nedidactic.
Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic de predare asociat, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar și a inspectoratelor școlare, procedura legală de cercetare disciplinară şi de sancţionare a personalului didactic, şi/sau didactic auxiliar, se derulează după un algoritm specific educației.
Atunci când personalul didactic şi/sau didactic auxiliar din unităţile de învăţământ preuniversitar săvârşeşte fapte, abateri, încălcări ale eticii profesionale, performanţe slabe în activitatea didactică, sau alte acte de natură să atragă răspunderea disciplinară, se declanşează procedura disciplinară care, în final, se poate concretiza în sancţionarea acestor categorii de personal.
Este important să facem menţiunea că, deşi legea organică a educaţiei naţionale tratează problematica abaterilor disciplinare şi a sancţiunilor aplicabile personalului didactic / didactic auxiliar în Titlul IV – Statutul personalului didactic, Capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar, Secţiunea a 11 –a - Răspunderea disciplinară şi patrimonială, totuşi, aceste aspecte se coroborează cu prevederile paralele ale Codului muncii, cu modificările și completările ulterioare.
Sancţionarea angajaților este un act de cele mai multe ori ingrat, dar în acelaşi timp necesar pentru buna desfăşurare a activităţii manageriale.
Atragerea răspunderii disciplinare a angajaților vizează două aspecte, respectiv aspectele de fond și aspectele de procedură. Aspectele de fond se referă la săvârşirea unor fapte ce constituie abatere/abateri disciplinare, în accepţiunea celor prevăzute de lege. Aspectelor de ordin procedural trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, întrucât numai în urma parcurgerii unei anumite proceduri de cercetare, în finalul căreia să se stabilească cu certitudine săvârşirea unei abateri, poate fi aplicată temeinic și legal o sancţiune, în funcţie de anumite criterii.
Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârşeşte cu vinovăţie o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici (art. 247 alin. (2) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare).
Abatere disciplinară este şi încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform art. 280 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 / 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Alte acţiuni / inacţiuni care se includ în categoria abaterilor disciplinare:
- abateri disciplinare prevăzute expres în legi speciale (cele legate de încălcarea demnităţii personale a angajaţilor prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare așa cum sunt definite prin lege, pentru care trebuie stabilite sancţiuni corespunzătoare, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, cu modificările și completările ulterioare).
- întârzierile sau absenţele de la program, consumul de băuturi alcoolice/substanțe intezise în timpul programului sau prezentarea la serviciu sub influenţa alcoolului, fumatul în locurile nepermise, nerespectarea regulilor privind sănătatea şi securitatea în muncă, nerespectarea sau neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, refuzul de a aduce la îndeplinire recomandări formulate în lumina prevederilor legale în urma unor acţiuni de control, verificări, inspecţii, sau alte asemenea, insubordonarea etc.
- încălcările deontologiei profesionale printr-o conduită morală neconformă (art. 233 din Legea nr. 1/2011, actualizată).
Abaterile disciplinare se prestabilesc de către angajator și se cuprind în Regulamentul intern.
Angajatorul nu poate aplica o altă sancţiune disciplinară în afara celor prevăzute de legislaţia în materie (care vor fi detaliate mai jos) şi nici nu poate înscrie în Regulamentul intern alte asemenea sancțiuni.
2. Sesizarea angajatorului
Sesizarea angajatorului se poate materializa prin două căi:
1. Din surse externe: prin sesizări, petiţii, reclamaţii, alte categorii de corespondenţă (clasică sau electronică).
Art. 280 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare precizează că orice persoană poate sesiza în scris unitatea de învăţământ/instituţia cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui în abatere disciplinară.
,,(3) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ pentru faptele săvârşite de personalul angajat în legătură cu atribuţiile din fişa postului;
b) la secretariatul inspectoratului şcolar pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al inspectoratului şcolar, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabililor numiţi de inspectoratul şcolar;
c) la registratura Ministerului Educaţiei pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi personalul de îndrumare, de control şi de execuţie din cadrul Ministerului Educaţiei”.
Cercetarea prealabilă, element obligatoriu
,,(3^1) Instituţia abilitată să soluţioneze sesizarea va face o cercetare prealabilă, al cărei rezultat se va discuta/analiza în consiliul de administraţie al instituţiei în cauză, care va decide, dacă este cazul, începerea cercetării efective pentru abaterile prezumate săvârşite, aprobând în aceeaşi şedinţă de lucru comisia care va efectua această cercetare”.
Cercetarea prealabilă se concretizează într-un Proces-Verbal/Raport, cu concluzii și propuneri.
Important: Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la secretariat/ registratură.
Orice document de această natură se înregistrează la intrarea în instituţie, fie în registrul de sesizări şi reclamaţii, fie în registrul de corespondenţă şi urmează calea legală de soluţionare.
2. Prin autosesizare, caz în care conducătorul sau organele de conducere colective, prin Referatul de sesizare propune demararea procedurii de cercetare disciplinară prealabilă.
Referatul de sesizare / Nota de serviciu se înregistrează la registratura unităţii de învăţământ, în maxim 6 luni de la săvârşirea abaterii, aşa cum prevede art. 252 alin. (1) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
,,Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei”.
Important: Termenul legal privind cercetarea faptei şi comunicarea deciziei: cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar /instituţiei.
3. Emiterea deciziei (dispoziţiei/ordinului) de numire a comisiei de cercetare a abaterii prezumate
În urma analizării referatului / sesizării / petiţiei / reclamaţiei / adresei, angajatorul poate dispune sau nu cercetarea disciplinară.
Pe documentul de sesizare se dă ori rezoluţia referitoare la efectuarea cercetării, fie cea referitoare la clasarea sesizării (respectiv se mentionează prin nota de serviciu, decizia cu privire la una din cele două măsuri):
-în primul caz se desemnează comisia însărcinată cu efectuarea cercetării care va propune sau nu, în final, sancţiunea;
-în al doilea caz, se clasează cazul.
Numirea comisiei de cercetare disciplinară
Comisiile de cercetare disciplinară sunt constituite conform art. 280 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
,,(5) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în soluţionarea sesizării, după respectarea prevederilor alin. (3), după aprobarea lor de către:
a) consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ;
b) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pentru funcţiile de conducere din unităţile/instituţiile de învăţământ, pentru personalul de îndrumare şi control şi pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare, precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de către inspectoratul şcolar;
c) ministrul educaţiei, pentru funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar emite decizia de numire a comisiei, în baza hotărârii consiliului de administraţie (art. 93 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Inspectorul școlar general emite decizia de numire a comisiei, în baza hotărârii consiliului de administraţie a inspectoratului școlar.
Componenţa comisiei de cercetare a abaterii prezumate
Aplicabile sunt prevederile art. 280 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare:
,,(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar, personalul contractual, personalul de îndrumare şi de control şi personalul de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru personalul de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
c) pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
d) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
e) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
f) pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de inspectoratul şcolar, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, un inspector şcolar şi 1-2 directori de unităţi/instituţii de învăţământ, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea”.
Decizia se înregistrează în registrul de decizii al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică în termen tuturor celor care fac parte din comisie, prin grija secretariatului unităţii, sub semnătură.
4. Convocarea autorului abaterii prezumate la efectuarea cercetării disciplinare
Conform art. 280 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 251 alin. (2) din Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, în vederea desfăşurării cercetării disciplinare, salariatul va fi convocat în scris de comisia însărcinată cu efectuarea cercetării, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
,,(6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare”.
Între data convocării şi cea a efectuării cercetării disciplinare trebuie să treacă un termen de minim 48 de ore.
Obiectul scrisorii de convocare îl constituie aducerea la cunoștința salariatului, a faptei (motivului) care face obiectul cercetării disciplinare.
Scrisoarea de convocare se predă salariatului, cu semnătura de primire, ori, după caz, prin recomandată cu aviz de primire, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta; efectele se produc de la data comunicării.
Convocarea salariatului la o altă adresă decât cea corectă, cu consecința neefectuării cercetării, atrage anularea deciziei de sancţionare.
5. Audierea salariatului
Elementul esenţial al efectuării cercetării disciplinare îl constituie audierea (ascultarea) salariatului.
Angajatul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
În cursul cercetării disciplinare, salariatul cercetat are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare.
Ascultarea salariatului se finalizează prin nota explicativă/nota de relaţii pe care acesta o dă (conţine întrebările formulate de membrii comisiei şi răspunsurile salariatului).
Angajatorul are posibilitatea ca pe perioada cât durează cercetarea menționată să suspende contractul celui în cauză, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, republicat.
O situație particulară este neprezentarea salariatului la convocare. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum refuzul şi de a da declaraţii scrise se constată prin Procesul-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării (art. 280 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Neprezentarea salariatului convocat pentru cercetarea disciplinară, fără un motiv obiectiv constituie, prin ea însăşi, abatere disciplinară care justifică aplicarea unei sancţiuni celui în cauză (situatia este prevăzută de art. 251 alin. (3) din Codul muncii, republicat.
Deoarece salariatul nu a dat curs convocării, nu se mai justifică mențiunea din decizia de sancționare, cerută imperativ de art. 252 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, referitoare la motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat in timpul cercetării.
În decizia de sancționare se va menționa de ce nu s-a putut efectua cercetarea (neprezentarea celui convocat).
6. Cadrul legislativ aplicabil:
-Regulamentul de Ordine Interioară a unităţii (R.O.I.)
-Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.)
LEGIStm este un program de legislatie românească şi europeană care a oferit și oferă informări și consiliere despre litigiile de muncă și soluționarea amiabilă a litigiilor prin procedura medierii.
Pentru a aplica corect o sancțiune disciplinară, specialiștii din cadrul LEGIStm vă stau la dispoziție cu legislație, sfaturi juridice și modele de documente.
Autor: Ionut NISTOR - consilier juridic
Foto: Sebastian Herrmann pe Unsplash
Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".
Multumim!
Copyright © 2004-2022. Toate drepturile rezervate LEGIStm.
iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana
Continuând să utilizați site-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor pentru a îmbunătăți navigarea site-ului, pentru a analiza utilizarea site-ului și a asista la eforturile noastre de marketing.
